Spre deosebire de pacienții care au primit o proteză de șold și care au o serie de precauții pe care trebuie să le respecte, în ceea ce privește mișcarea și încărcarea cu greutate a membrului inferior operat, pacienții cu artroplastie totală de genunchi încep recuperarea mult mai rapid și cu intensitate mult mai mare. Dezideratul recuperării în artroplastia de genunchi este acela al recăpătării cât mai rapide a mobilității, pacientul putând să încarce membrul inferior operat cu toată greutatea imediat în ziua următoare intervenției chirurgicale. Restricțiile postoperatorii țin de chirurg, de acuratețea tehnicii chirurgicale, de calitatea implantului, de controlul durerii și al stabilității genunchiului și, nu în ultimul rând, de pacient. Prin urmare, acești pași pot fi diferiți de la chirurg la chirurg și la tehnica chirurgicală. Din cauza faptului că, din anumite puncte de vedere, rezultatele postoperatorii nu sunt întotdeauna cele așteptate, au apărut numeroase tehnici chirurgicale îmbunătățite cum ar fi proteza personalizată de genunchi sau proteza robotic asistată, implantate prin tehnici de chirurgie minim invazivă.
Pentru a putea continua recuperarea începută imediat postoperator, în momentul externării, care este, de regulă, la patru zile de la intervenția chirurgicală, pacientul trebuie să poată efectua următoarele:
- Să se poată urca/coborî din pat
- Să aibă un control al durerii în limite acceptabile
- Să poată mânca, bea și să poată merge la toaletă fără probleme
- Să meargă cu cadru/cârje pe suprafață dreaptă și să poată urca/coborî două-trei scari
- Să poată efectua exercițiile propuse pentru acasă
Marea majoritate a pacienților noștri operați folosesc cadrul două săptămâni și, apoi, trec la baston în mâna opusă pentru încă două săptămâni.
Datorită progresului înregistrat de tehnicile minim invazive, nu de puține ori pacienții exterm de activi și motivați, cu tonus muscular bun, sunt capabili să renunțe la cadru sau cârje chiar după două săptămâni de la operație, atunci când vin în clinică la scosul firelor. Important de știut este și faptul că mișcarea genunchiului protezat este direct proporțională cu mișcarea genunchiului înainte de protezare. În cazul în care genunchiul este înțepenit, pacientul stând ani de zile cu suferința articulară, atunci genunchiul protezat, chiar daca va fi mai bun, nu va reuși să aibă o mișcare identică cu cea naturală. Foarte important este și pragul dureros al pacientului, pentru a obține o recuperare rapidă și de bună calitate. Mișcarea genunchiului protezat trebuie făcută depășind, întotdeauna, limia dureroasă!
S-a observat faptul că pacienții care au o sensibilitate dureroasă exagerată sau care sunt consumatori cronici de antialgice (mai mulți ani) pe bază de morfină au o recuperare mai lungă și la aceștia persistă dureri de intensitate variabilă o perioadă postoperatoire lungă de timp, până când genunchiul protezat își încheie perioada de videcare. Pentru controlul durerii postoperatorii, acasă se va lua un amestec de pastile antialgice și antiinflamatoare, împreună cu aplicații locale de gheață. În momentul în care ajungeți acasă este important să recunoasteți niște semne și simptome de alarmă, care se vă determine să apelați la medicul curant sau chiar să mergeți la spital pentru o evaluare. Acestea sunt:
- marginile plăgii prezintă roșeață accentuată
- plaga își schimbă culoarea din roz în alb, galben sau negru
- miros fetid sau puroi, apărut la nivelul plăgii
- drenaj în creștere sau sângerare care nu se oprește sub presiune directă
- mărirea dimensiunilor și adâncimii plăgii
- tumefacție în creștere la nivelul plăgii
- febră peste valoarea de 38,3°C
- frison
- durere intensă la nivel perioperator, care nu trece cu tratamentul antialgic prescris
- plaga se deschide spontan (devine dehiscentă)
- dacă firele de sutură sau capsele s-au desfăcut mai devreme decât trebuia (în medie trebuie scoase după 14-21 zile)
- durere intensă a genunchiului protezat, atât în repaus cât și la mișcare
- durere la nivelul membrului inferior operat la distanță de plaga operatorie, deasupra sau sub nivelul genunchiului
- inflamație severă la nivelul coapsei, a gambei sau a gleznei
- dificultăți de respirație
- durere în piept cu debut acut, însoțită sau nu de tuse
Ultimele două situații reprezintă semne de alarmă pentru formarea unui cheag la nivelul plămânilor și trebuie să mergeți de urgență la spital pentru a primi îngrijiri medicale. Din cauza durerii pe care ați avut-o preoperator, activitatea cu genunchiul și, în general, membrul inferior operat a fost mai scăzută. De aceea, este foarte importantă tonifierea musculaturii de la acest nivel, pentru a avea un control cât mai bun asupra noii articulații. Veți începe cu exerciții de pompă la nivelul musculaturii gambei și a gleznei, care să aducă un aport sangvin cât mai bun pentru a facilita vindecarea.
În timpul spitalizării, vi se va oferi un aparat care vă va îndoi și îndrepta genunchiul, pentru creșterea mobilității. Aceasta este o mobilizare pasiva, ceea ce înseamnă că dumneavoastră nu va veți folosi activ musculatura pentru a realiza mișcarea. Pentru aceasta există o serie de exerciții, după cum urmează:
- Contracția izometrică a cvadricepsului: încordați musculatura coapsei, îndreptați genunchiul și încercați să mențineți pentru 5-10 secunde. Repetați de zece ori în două minute, apoi faceți pauză un minut.
- Ridicarea piciorului: cu genunchiul întins, ridicați de la nivelul patului piciorul câțiva centimetri și mențineți 5-10 secunde. Repetați până obosește musculatura coapsei.
- Pomparea cu gleznă: retrageți și apăsați piciorul încordând musculatura anterioară și posterioară a gambei, ca într-o mișcare de pedalare. Repetați de 2-3 ori pe oră, timp de 2-3 minute fiecare repetare.
- Exerciții de îndreptare a genunchiului: puneți un prosop rulat sub gleznă, astfel încât călcâiul să nu atingă patul. Încordați coapsa, încercând să atingeți patul cu spatele genunchiului. Mențineti atingerea pentru 5-10 secunde.
- Flectarea genunchiului pe pat: trageți piciorul către coapsă prin alunecare pe pat, ținând călcâiul în contact cu patul, până obțineți flexia maximă, apoi mențineți poziția 5-10 secunde. Repetați până obosește musculatura coapsei sau până flexia este maximă.
- Flectarea genunchiului pe scaun: plasați piciorul neoperat pe călcâiul piciorului operat. Îndoiți genunchiul operat cât de mult puteți și mentineți această poziție 5-10 secunde. Repetați până obosește musculatura coapsei sau până flexia este maximă.
Recuperarea postoperatorie a fost împărțită în mai multe perioade, în care exercițiile diferă ca amplitudine și intensitate. În principiu, au fost descrise exercițiile care pot fi făcute acasă, imediat după intervenția chirurgicală, la care se mai poate adaugă și o bicicletă statică pe la 2-3 săptămâni de la intervenția chirurgicală.
În linkul de mai jos regăsiți un tutorial, pentru exemplificare, despre exercițiile specifice în primele săptămâni după intervenție. Ulterior, în momentul în care crește mobilitatea pacientului, acesta poate merge și într-un centru de recuperare, unde poate continua recuperarea sub supraveghere medicală.